|
Sunt un fulg de nea care încearcá sá îti mângâie fata... Doamne ce as vrea sá má scurg în pielea ta si sá nu mai ies niciodatá, asa as avea certitudinea cá nu am sá te pierd... Marea este complicea mea, ea este aláturi de mine mereu, ea este singura care nu m-a trádat si nu má va tráda niciodatá... Sunt o adiere de vânt sálbaticá... Eu sunt lumina caldá a diminetii ce-ti gâdilá genele lungi pentru a-ti deschide ochii sá vezi splendoarea ce te înconjoará. Eu sunt o razá de soare caldá si firavá ce-ti mângâie obrajii fini; eu sunt roua de pe firele de iarbá ce-ti sárutá gleznele; eu sunt un cânt al pásárilor ce te încântá cu ciripitul lor vioi; eu sunt o floare micá si tácutá ce îti implorá mângâierea, sunt un gând ráslet ce te face sá tresari când esti singur, iar tu esti sprijinul meu în lumea cea realá cufundatá în visare... |
| |
|
