|
Sufletul meu se hránea cu imaginea ta, cu imaginea chipului táu angelic, cu speranta ce încá îmi tinea SUFLETUL întreg, o datá ce sufletul nu mai are hraná... acesta moare si o datá cu el moare si dorinta si speranta de a trái. SUFLETUL meu e acoperit cu un voal negru ce nu-mi permite sá zâmbesc... Nu credeam cá... dragostea ce ti-o port îmi va omorâ sufletul cândva, dar totusi destinul mi-a jucat cea mai urâtá festá, cel mai mare blestem a fost sá te IUBESC si sá te plâng! |
| |
|